Regim Juridic Persoană Fizică Autorizată – Explicații detaliate

22 aprilie 2019|Tags: |
declaratie unica
  • Persoana Fizică Autorizată este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă.  
  • PFA nu este persoană juridică.

PFA sau SRL. Cum este mai convenabil?

Calitatea de persoană juridică și statutul PFA

Persoana Fizică Autorizată nu dobandește personalitate juridică prin înregistrarea la Registrul Comerțului.

Art.187 din codul civil prevede: Orice persoană juridică trebuie sa aibă o organizare de sine statatoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general.

Regim juridic Persoana Fizica Autorizata

Pentru ca o entitate să dobândească calitatea de persoană juridică, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții:

  1. Organizare de sine stătătoare:
    • Entitatea trebuie să fie structurată astfel încât să funcționeze independent de persoana fizică.
    • PFA-ul nu îndeplinește această condiție, deoarece funcționează în strânsă legătură cu persoana fizică titulară, fără să aibă o separare clară între activitatea economică și persoana fizică.
  2. Patrimoniu propriu:
    • Pentru a îndeplini această condiție, PFA-ul poate constitui un patrimoniu de afectațiune. Acest patrimoniu este separat de bunurile personale ale titularului și este destinat exclusiv desfășurării activităților economice.
  3. Scop licit și moral:
    • PFA-ul îndeplinește această condiție, deoarece desfășoară o activitate economică în conformitate cu legislația în vigoare, având un scop licit și moral.

Concluzie: De ce PFA-ul nu are personalitate juridică?

Deși îndeplinește două dintre cele trei condiții, PFA-ul nu poate avea personalitate juridică, deoarece nu respectă prima condiție – organizarea de sine stătătoare. Aceasta este o cerință esențială, iar lipsa sa este determinantă în clasificarea PFA-ului ca entitate fără personalitate juridică.

Implicațiile lipsei personalității juridice

  • Aplicarea legislației pentru persoane fizice:
    • PFA-ul este reglementat de normele aplicabile persoanelor fizice în legislația fiscală, penală și civilă.
    • Inclusiv sancțiunile aplicabile sunt cele pentru persoane fizice, ceea ce înseamnă amenzi mai mici comparativ cu cele aplicate persoanelor juridice.
  • Limitări ale obiectului de activitate:
    • Un PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități conform codului CAEN.
    • Aceste activități trebuie autorizate și specificate într-un certificat constatator emis de Registrul Comerțului.

Ce implică statutul de PFA pentru antreprenor?

Lipsa personalității juridice simplifică anumite aspecte administrative și fiscale, dar impune limitări legate de autonomie și extinderea activităților. PFA-ul este potrivit pentru afaceri mici și pentru cei care doresc să înceapă activitatea economică fără complicații juridice. Totuși, pentru o activitate mai complexă, cu multiple domenii sau angajați, alternative precum Întreprinderea Individuală (I.I.) sau SRL-ul sunt opțiuni mai potrivite.

Detalii Persoana Fizică Autorizată

Clarificarea regimului juridic și operațional al PFA-ului

Pentru a-și desfășura activitatea sau activitățile pentru care a fost autorizat, PFA-ul poate stabili, în condițiile legii, relații contractuale cu:

  • persoane fizice,
  • persoane juridice,
  • alte PFA-uri,
  • întreprinderi individuale (I.I.),
  • întreprinderi familiale (I.F.).

Aceste relații contractuale permit desfășurarea activităților economice autorizate fără a schimba statutul juridic al PFA-ului.

Angajarea personalului

PFA-ul poate desfășura activitățile autorizate fie:

  1. Singur, fără angajați.
  2. Împreună cu cel mult trei persoane angajate în baza unui contract individual de muncă.
    • Contractele de muncă trebuie încheiate și înregistrate conform legislației muncii.

Important:

  • PFA-ul, fiind un angajator persoană fizică, nu poate fi propriul salariat.
  • Totuși, aceeași persoană poate avea simultan calitatea de:
    • Persoană Fizică Autorizată, desfășurând activități economice proprii.
    • Salariat al unei alte entități (persoană juridică sau fizică), indiferent dacă domeniul de activitate este același sau diferit de cel pentru care este autorizat PFA-ul.

Colaborarea PFA-ului cu alte entități

Conform art. 17 alin. (3) din legislația specifică:

  • PFA-ul nu este considerat angajat al terților cu care colaborează, chiar și în cazul unei colaborări exclusive.
  • Totuși, pentru a evita clasificarea colaborării drept activitate economică dependentă (impozitată ca salariu), trebuie respectate prevederile art. 7 alin. (3) din Codul Fiscal.

Restricții și cumul de calități

  • O persoană care este titularul unui PFA nu poate deține simultan și calitatea de întreprinzător titular al unei Întreprinderi Individuale (I.I.).
    • Totuși, titularul unui PFA poate solicita modificarea statutului juridic pentru a deveni întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale.
  • Cumulul altor calități este permis:
    • Titularul unui PFA poate fi și membru al unei Întreprinderi Familiale (I.F.).
    • De asemenea, titularul unui PFA poate fi asociat într-o societate comercială.

Patrimoniul de afectațiune

Conform OUG 44/2008, art. 2, lit. i¹, soțul sau soția unei persoane fizice autorizate (PFA) poate desfășura activități economice în cadrul PFA-ului fără a fi necesară înregistrarea acestora în Registrul Comerțului și fără să aibă statut de salariat.

Obligațiile fiscale și civile ale PFA

PFA răspunde pentru obligațiile sale fiscale sau civile prin:

  1. Patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit;
  2. Întreg patrimoniul său, în completare, în cazul în care obligațiile depășesc patrimoniul de afectațiune.

Patrimoniul de afectațiune

Patrimoniul de afectațiune reprezintă o masă patrimonială separată în cadrul patrimoniului întreprinzătorului. Aceasta cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor alocate, prin declarație scrisă, acord de constituire sau act adițional, desfășurării unei activități economice.

Constituirea patrimoniului de afectațiune se realizează printr-un act unilateral încheiat de persoana fizică și prin înregistrarea bunurilor (mărfuri, bani, imobilizări etc.) în Registrul Inventar la începutul activității sau ulterior.

Patrimoniul general

Întreg patrimoniul PFA-ului se referă la întreaga avere personală a persoanei fizice.

Procedura de insolvență

PFA-ul poate intra direct în procedura simplificată de insolvență, care implică, obligatoriu, intrarea în faliment.

În cazul în care patrimoniul de afectațiune este constituit, creditorii vor încerca să își recupereze sumele datorate prin executare silită asupra acestui patrimoniu.

Excepții de la executarea silită a creantelor PFA-urilor

În situația în care sumele datorate creditorilor depășesc valoarea patrimoniului de afectațiune, aceștia se pot îndrepta împotriva întregului patrimoniu personal al persoanei fizice autorizate, cu excepția bunurilor care sunt neurmăribile, conform art. 727 Codul de Procedură Civilă:

  1. Bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult, dacă nu există mai multe de același fel;
  2. Obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
  3. Alimentele necesare debitorului și familiei sale pentru o perioadă de 3 luni; în cazul în care debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, precum și animalele destinate obținerii mijloacelor de subzistență și furajele necesare pentru acestea până la noua recoltă;
  4. Combustibilul necesar debitorului și familiei sale, socotit pentru o perioadă de 3 luni de iarnă;
  5. Scrisorile, fotografiile și tablourile personale sau de familie, precum și alte bunuri similare;
  6. Bunurile declarate neurmăribile în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Urmărirea salariilor și altor venituri

Conform art. 729 Codul de Procedură Civilă, salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume plătite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite astfel:

  1. Până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
  2. Până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

În cazul în care veniturile din muncă sau alte sume plătite periodic debitorului sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, acestea pot fi urmărite doar asupra părții care depășește jumătate din cuantumul salariului minim net.

Venituri și indemnizații exceptate de la urmărire

  • Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensațiile acordate salariaților în caz de încetare a contractului individual de muncă, conform dispozițiilor legale, și sumele acordate șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru:
    • Obligații de întreținere;
    • Despăgubiri pentru daune cauzate prin moarte sau vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
  • Indemnizațiile și alocațiile speciale, cum ar fi:
    • Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii;
    • Ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
    • Ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces;
    • Bursele de studii acordate de stat, diurnele și orice alte indemnizații cu destinație specială stabilite conform legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Go to Top